Principală Blog

Conflictul de interese în autoritățile publice

Conflictul de interese în autoritățile publice

05/04/2022 Managementul autorităților locale

Pe lângă drepturile și obligațiile consilierilor locali/raionali și a funcționarilor publici din primării, conflictul de interese este un subiect al cărui importanță nu trebuie neglijată.



Conflictul de interese poate fi definit ca situația în care interesele unei persoane private sau a unui grup pot sau ar putea influența necorespunzător adoptarea unor decizii sau îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către persoane aflate în funcții oficiale. Conform legii privind declararea averii și a intereselor personale, conflictul de interese reprezintă „situaţia în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparţială şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii”.

Funcționarii publici sau persoanele care dețin funcții oficiale, în exercitarea mandatului trebuie să țină cont de interesul public și general al comunității și nu de interesul propriu sau al persoanelor apropiate. Interesul public face referire directă la  garantarea și respectarea de către autoritățile publice a ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenilor, pe când interesul personal se referă la preocuparea individului de a dobândi un avantaj în interes propriu sau în interesul unei persoane apropiate. În conformitate cu Legea privind declararea averii și a intereselor personale, interesul personal reprezintă orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activităţile sale în calitate de persoană privată, din relaţiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relaţiile sau afiliaţiile sale cu organizaţii necomerciale, inclusiv cu partidele politice şi cu organizaţiile internaţionale”.

În conformitate cu legislația Republicii Moldova principiile generale de evitare a conflictelor de interese sunt:

  • servirea interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate;
  • asigurarea transparenţei şi a controlului public al activităţii;
  • responsabilitatea individuală şi exemplul personal.

Există trei tipuri de conflicte de interese: potențial, real și consumat.

Conflictul de interese potențial face referire la situația în care interesele personale ale persoanei cu funcție de răspundere ar putea duce la apariția unui conflict de interese real, dar în schimb aceasta declară posibilitatea survenirii unei astfel de situații, iar conducătorul ierarhic decide acțiunile viitoare.

Conflictul de interese real reprezintă situația în care persoana cu funcție de răspundere trebuie să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii care vizează și interesul său personal sau a unei persoane apropiate, sau să rezolve o cerere, un demers, să emită un act administrativ care ar favoriza interesul său personal, lucru care duce la periclitarea exercitării imparțiale și obiective a funcției publice în care a fost ales.

Conform legislației Republicii Moldova în cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

  1. să informeze şeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;
  2. să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului de interese.

Conflictul de interese consumat reprezintă situația în care în luarea unei decizii sau adoptarea unui act a survenit interesul propriu sau al unei persoane apropiate, însă persoana aflată într-o funcție oficială a ales să nu divulge acest fapt și a participat la luarea deciziei sau adoptarea actului care favorizează interesul personal. Conflictul de interese real poate fi soluționat după caz, de către:

  • subiectul declarării,
  • conducătorul organizaţiei publice,
  • Autoritatea Națională de Integritate
  • Consiliul de Integritate.

În conformitate cu legea privind declararea averii și a intereselor personale, în urma apariției conflictului real de interese, în termen de trei zile, Conducătorul organizaţiei publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate trebuie să ia una din următoarele decizii:

  1. restricţionarea accesului subiectului declarării, afectat de un conflict de interese, la anumite informaţii sau restricţionarea participării lui la examinarea situațiilor care au legătură cu interesul său personal;
  2. transferul subiectului declarării într-o altă funcţie, cu acordul scris al acestuia;
  3. edistribuirea sarcinilor și atribuțiilor subiectului declarării sau delegarea responsabilității de emitere/adoptare a actului administrativ, de încheiere a actului juridic, de participare la luarea deciziei sau de luare a deciziei către o altă persoană cu competențe decizionale, inclusiv în cazul în care conflictul de interese real se poate repeta;
  4. acceptarea emiterii/adoptării actului administrativ, încheierii actului juridic, participării la luarea deciziei sau luării deciziei, dacă opțiunile de soluționare specificate la lit. a), b) și c) nu pot fi aplicate.

Conform Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public “Funcţionarul public nu este în drept să favorizeze, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice. Funcţionarul public nu poate fi mandatar al unor terţe persoane în autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită.”

Legislația Republicii Moldova care reglementează conflictul de interese:

  1. Constituția Republicii Moldova din 29.07.1994;
  2. Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
  3. Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale;
  4. Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017;
  5. Legea nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică;
  6. Legea nr. 158 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public;
  7. Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală;
  8. Legea nr. 768 02.02.2000 privind statutul alesului local;
  9. Alte legi speciale care reglementează statutul activității de judecător, procuror, angajat al MAI și alți funcționari publici cu statul special.

Autor: Mihaela Botica


Conflictul de interese în autoritățile publice


Ultimele actualități

ABONEAZĂ-TE
PENTRU NOUTAȚI
CONTACTE

Despre serviciul ”POȘTA PRIMARULUI”

”Poșta Primarului” este o sursă de informații bogate în noutăți și date, furnizate la momentul oportun, într-un format inteligibil. Scopul constituirii acestei pagini este de a contribui la productivitate la locul de muncă al angajaților instituțiilor publice de nivelul I, în vederea asigurării unei activitați mai eficiente.

Abonează-te la NOUTĂȚI

Solicită transmiterea conținuturilor noi publicate pe portal prin e-mail!