Discursul Maiei Sandu la APCE // Mihai Isac: „Definirea Consiliului Europei drept „garant” și nu „observator neutru” este un apel la poziționare morală și juridică”

Mesajul rostit de președinta Maia Sandu de la tribuna APCE contează nu doar prin conținut, ci prin locul în care este livrat, Consiliul Europei este instituția care a construit „coloana vertebrală” a democrației europene prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, standarde anticorupție și mecanisme de monitorizare, iar APCE este scena unde aceste standarde se transformă în presiune politică asupra guvernelor. Opinia a fost exprimată de analistul politic din România, Mihai Isac, la solictarea MOLDPRES.

Analistul subliniază că mesajul Maiei Sandu despre existența a două războaie – unul militar, purtat de Federația Rusă în Ucraina, și unul hibrid, desfășurat în interiorul democrațiilor europene – mută discuția din zona unui conflict îndepărtat în cea a securității interne.

„Când Sandu spune că Europa trăiește două războaie, unul militar, purtat de Rusia în Ucraina, și unul hibrid, purtat în interiorul democrațiilor, ea mută discuția din registrul „frontului îndepărtat” în registrul „securității interne”: nu e vorba doar despre Ucraina, ci despre încrederea publică, alegeri, bani iliciți, manipulare și capturarea instituțiilor. În același timp, definirea Consiliului Europei drept „garant” și nu „observator neutru” este un apel la poziționare morală și juridică: pacea nu e doar încetarea focului, ci restabilirea regulilor prin responsabilizare”, a menționat Isac.

Referindu-se la războiul militar, analistul consideră că apelul Maiei Sandu privind Registrul daunelor este un pas esențial în arhitectura de justiție și reparații. Acest instrument ar putea deveni baza pentru mecanisme reale de despăgubire și ar fi relevant inclusiv pentru consecințele invaziei ruse din anii ’90 împotriva Republicii Moldova. În acest context, Isac menționează că existența regimului separatist din Transnistria, susținut de o armată rusă de ocupație, rămâne un factor major de insecuritate.

„Pentru primul tip de război, „răspunsul” realist pe care îl poate intensifica Consiliul Europei ține de arhitectura de justiție și reparații. Registrul daunelor invocat în discurs este gândit ca un instrument care colectează și structurează cereri și probe, un pas necesar înaintea unui mecanism efectiv de despăgubire. Un astfel de registru ar fi de bun augur și pentru eliminarea consecințelor invaziei militare ruse din anii 90, declanșat împotriva R. Moldova. Asta poate împinge statele membre către decizii concrete, inclusiv extinderea participării și finanțării, accelerarea procesului tehnic, precum procedurile digitale și cooperare pentru dovezi. Dar mai ales, susținerea politică a etapelor următoare, inclusiv o comisie de soluționare a cererilor și un cadru de compensare, care să folosească registrul drept bază de lucru.

În acelați timp, responsabilizarea poate alimenta și alte inițiative discutate la nivel european, inclusiv instrumente juridice dedicate fenomenului de agresiune, militară ori nu, tocmai pentru a evita scenariul descris de președinta Sandu, și anume o pauză în care Federația Rusă pregătește un nou război.

Să nu uităm că în estul R. Moldova există un regim de ocupație rus, susținut de o armată de ocupație de câteva mii de soldați. Transnistria este o redută a serviciilor de spionaj de la Moscova”, a punctat analistul.

În ceea ce privește războiul hibrid, miza principală este transformarea conceptului de „amenințare hibridă” în politici concrete și verificabile. Analistul enumeră posibile direcții de acțiune: reguli mai stricte privind finanțarea politică și publicitatea electorală, trasabilitatea banilor, combaterea spălării de bani, protecția infrastructurilor digitale, sprijinirea presei independente și educația media. Potrivit lui Isac, Consiliul Europei dispune de instrumente proprii pentru a exercita presiune și a impulsiona astfel de politici.

„Pentru al doilea tip de război, miza este traducerea noțiunii de „amenințare hibridă” în politici verificabile. Putem vorbi de reguli mai dure privind finanțarea politică și publicitatea electorală, trasabilitatea banilor care intră în campanii și în rețele de influență, cooperare împotriva spălării banilor și a fluxurilor ilicite, protecția infrastructurilor digitale și sprijin pentru presă independentă, dar și despre educația media în statele membre.

Aici Consiliul Europei are pârghii proprii, inclusiv evaluări, recomandări și presiune prin organisme specializate ori prin agenda Comitetului de Miniștri. Iar faptul că discursul a fost susținut în contextul unei sesiuni APCE în care Republica Moldova are vizibilitate sporită la Strasbourg poate crește șansele ca aceste teme să fie transformate în rezoluții, monitorizări și programe de asistență pentru statele vulnerabile.

De facto, Sandu cere Europei să trateze „războiul invizibil” ca pe o problemă comună de securitate democratică. Concluzia este una clara, și anume, dacă nu tai banii, canalele și vulnerabilitățile, frontul militar și frontul informațional se vor alimenta reciproc. Serviciile de spionaj din Federația Rusă au demonstrat o adaptabilitate de invidiat în acest mod de a purta războiul”, a relevat expertul.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a susținut un discurs la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), în care a avertizat că Europa se confruntă în prezent cu două războaie: unul militar, dus de Rusia împotriva Ucrainei, și un altul hibrid, îndreptat împotriva democrațiilor europene.

sursa: Moldpres