Transparența primăriilor – cum o putem verifica

Într-o societate democratică, transparența administrației publice este una dintre cele mai importante condiții pentru consolidarea încrederii dintre cetățeni și autorități.
O primărie transparentă nu este doar o instituție care respectă legea, ci și una care comunică deschis, oferă informații clare și implică cetățenii în luarea deciziilor. Dar cum putem, ca simpli locuitori ai unui oraș sau sat, să verificăm dacă primăria noastră este cu adevărat transparentă?

1. Ce înseamnă transparența unei primării

Transparența înseamnă acces liber la informațiile de interes public, adică tot ceea ce ține de activitatea primăriei: bugetul local, cheltuielile, proiectele de investiții, contractele publice, deciziile consiliului local și strategiile de dezvoltare.
O administrație deschisă ar trebui să:

• Publice deciziile și hotărârile consiliului local pe site-ul primăriei;

• Prezinte bugetul local și modul în care sunt cheltuiți banii publici;

• Ofere posibilitatea cetățenilor de a participa la ședințe publice;

• Răspundă clar și la timp solicitărilor de informații.

2. Unde putem verifica aceste informații

Cel mai simplu instrument este site-ul oficial al primăriei. Acolo ar trebui să existe o secțiune dedicată Transparenței sau Informațiilor publice, unde se publică periodic:

• Hotărârile consiliului local;

• Bugetul și rapoartele de execuție bugetară;

• Declarațiile de avere și interese ale funcționarilor;

• Contractele de achiziții publice;

• Anunțurile de consultare publică.

Dacă site-ul nu conține aceste informații sau ele nu sunt actualizate, este un semnal de alarmă. Cetățenii pot trimite o cerere oficială de informații conform Legii nr. 982/2000 privind accesul la informație, iar primăria este obligată să răspundă în cel mult 15 zile lucrătoare.

3. Rolul cetățeanului activ

Transparența nu este doar o responsabilitate a primăriei, ci și o datorie civică a fiecăruia dintre noi. Putem contribui activ prin:

• Participarea la ședințele publice ale consiliului local;

• Solicitarea de clarificări privind deciziile majore (investiții, proiecte, parteneriate);

• Implicarea în consultările publice înainte de aprobarea bugetului sau a planurilor urbanistice;

• Semnalarea cazurilor de lipsă de transparență către instituții precum Cancelaria de Stat sau Avocatul Poporului.

Un cetățean informat este un cetățean puternic — iar primăriile funcționează mai bine atunci când știu că oamenii sunt atenți.

4. Exemple de bune practici

În unele localități din Moldova, primăriile au început să folosească platforme online interactive precum Evo App sau date.gov.md, unde publică rapoarte, bugete și documente într-un format accesibil. Altele au pagini de Facebook unde transmit live ședințele de consiliu sau răspund public întrebărilor cetățenilor. Astfel de exemple arată că transparența digitală este posibilă.Transparența nu este un moft, ci o obligație legală și morală a administrațiilor publice. Atunci când primăriile comunică deschis și publică datele importante, comunitatea capătă încredere, iar deciziile devin mai corecte și mai bine fundamentate.

Verificarea transparenței nu înseamnă a căuta greșeli, ci a asigura că banii sunt folosiți corect, iar deciziile publice sunt luate în beneficiul tuturor. O primărie deschisă înseamnă o comunitate puternică și o democrație sănătoasă.