Consultări parlamentare: cum vor fi protejați fermierii şi moratoriul împotriva executărilor silite și insolvenței

Comisia parlamentară pentru agricultură și industrie alimentară a organizat luni, 22 decembrie, o rundă de consultări publice privind proiectul de lege ce prevede instituirea unui moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor anumitor categorii de fermieri. Inițiativa vine ca măsură urgentă pentru protejarea producătorilor agricoli afectați de seceta severă și de dificultățile economice din ultimii ani, cu scopul de a preveni falimentul în lanț al acestora, transmite MOLDPRES.

La eveniment au participat deputați, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), membri ai asociațiilor de fermieri – printre care „Forța Fermierilor” și Federația Națională a Fermierilor – precum și reprezentanți ai sectorului bancar și ai furnizorilor de inputuri agricole. Discuțiile s-au concentrat pe găsirea unui echilibru între sprijinirea fermierilor viabili și menținerea stabilității sistemului de creditare.

Alexandru Trubca, președintele Comisiei pentru agricultură și coautor al proiectului, a subliniat că inițiativa a fost urgent preluată de parlamentari pentru a accelera procedura legislativă, în vederea oferirii unei perioade de respiro agricultorilor înainte de începerea noului an agricol.

„Scopul principal este să sprijinim fermierii de bună-credință care, din cauza factorilor externi, se află în dificultate financiară”, a declarat Trubca.

La rândul său, Vasile Șarban, secretar de stat în cadrul MAIA, a menționat că, deși neplata datoriilor nu este un semnal pozitiv pentru economie, realitatea terenului impune măsuri excepționale.

„Producătorul agricol din Republica Moldova este nevoit să se crediteze pentru a supraviețui. Ne dorim să oferim o ultimă șansă celor viabili, fără a genera mai multe daune decât beneficii”, a explicat Șarban.

Reprezentanții fermierilor au salutat inițiativa, dar au avertizat asupra unor lacune tehnice. Sergiu Veșca, de la Federația Națională a Fermierilor, a precizat că moratoriul asupra executării silite nu protejează agricultorii de procedurile de insolvență, ceea ce ar putea duce la pierderea bunurilor înainte ca legea să-și producă efectele.

„Legea trebuie să se aplice și în raport cu insolvența, nu doar cu executarea silită. Altfel, riscăm ca fermierii să-și piardă bunurile chiar dacă moratoriul este activ”, a explicat Veșca.

De asemenea, reprezentanții creditorilor și ai instituțiilor financiare au atras atenția asupra riscurilor pe termen lung. Suspendarea plăților și a dobânzilor ar putea duce la clasificarea fermierilor drept clienți cu risc ridicat, limitându-le accesul la finanțare viitoare. S-a subliniat că moratoriul trebuie să fie un instrument de restructurare reală, nu o protecție pentru rău-platnici.

Alexandru Bădărău, de la asociația „Forța Fermierilor”, a subliniat importanța clarificării statutului juridic al fermierilor pe durata moratoriului, pentru a evita situații în care un singur creditor să poată destabiliza întreaga procedură prin cereri de insolvență.

La final, participanții au convenit asupra necesității ajustării proiectului de lege pentru includerea protecției împotriva insolvenței; clarificarea mecanismului de calcul al dobânzilor și penalităților pe perioada moratoriului; oferirea de predictibilitate sectorului agricol înainte de lucrările de primăvară.

Proiectul urmează să fie finalizat în regim de urgență, autorii vizând votarea acestuia în lectură finală în perioada imediat următoare.

Pe 18 decembrie, Parlamentul a aprobat în prima lectură, un proiect de lege care instituie un moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor afectați de calamitățile naturale în perioada 2024–2025. Documentul a fost susținut și de opoziția parlamentară.

Moratoriul va dura 12 luni și se va aplica fermierilor micro și mici, fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești, precum și altor persoane care răspund solidar pentru obligațiile fermierilor. Pe durata moratoriului, se suspendă executările silite, calcularea dobânzilor și penalităților. Fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar producția obținută va fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

sursa: Moldpres