Raport InfoClima: Jumătate din populația urbană a României va fi afectată de valuri de căldură extreme până în 2040

Jumătate din populația urbană a României va fi expusă valurilor de căldură extreme până în anul 2040, iar în București diferența de temperatură dintre centrul orașului și zonele rurale adiacente poate ajunge până la 8 grade Celsius, ca efect al Insulei de Căldură Urbană (ICU). Concluziile se regăsesc în ediția a II-a a raportului „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, realizat de platforma InfoClima România.

Potrivit documentului, anul 2025 a confirmat accelerarea efectelor schimbărilor climatice, acestea nemaifiind un scenariu de viitor, ci o realitate cu impact direct asupra mediului, infrastructurii și comunităților. Specialiștii semnalează o creștere a frecvenței episoadelor de temperaturi extreme, secete prelungite, precipitații intense și fenomene meteo severe.

Creșteri record de temperatură și secetă prelungită

Raportul arată că temperatura medie anuală la nivel național în 2024 a fost cu +3,1°C mai mare față de media perioadei de referință 1971–2000. Totodată, România a traversat cea mai lungă secetă din istoria recentă, cu o durată de 41 de luni, între martie 2022 și iulie 2025.

Doar în anul 2024 au fost raportate peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe, dintre care peste 200 de cazuri de grindină de mari dimensiuni, peste 700 de episoade de vânt intens și aproape 200 de situații cu precipitații extreme.

Orașele, tot mai vulnerabile

Diferența de temperatură dintre centrul Bucureștiului și zonele rurale din jur, generată de efectul Insulei de Căldură Urbană, este estimată între +3 și +8°C, ceea ce amplifică riscurile pentru sănătatea populației urbane. Conform prognozelor, intervalul 2035–2045 este considerat critic, fiind asociat inclusiv cu posibile perturbări majore ale circulației curentului subpolar din Atlanticul de Nord, cu efecte climatice și sociale în lanț.

Impact economic și energetic

Raportul mai relevă că, pentru fiecare euro produs, economia României emite aproape 500 de grame de CO₂, de peste două ori mai mult decât media Uniunii Europene. În 2023, 70% din consumul de energie primară al țării provenea din combustibili fosili.

În același timp, tranziția către o economie circulară ar putea genera până la 50.000 de locuri de muncă verzi până în 2030, iar pierderile economice provocate de dezastrele climatice în perioada 1900–2021 sunt estimate la 17,2 miliarde de dolari.

Agricultură afectată și deschidere spre soluții verzi

Datele incluse în raport arată că, până în 2040, valurile de căldură vor afecta semnificativ mediul urban, iar în agricultură consecințele sunt deja vizibile: aproximativ două milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui, însămânțate în primăvara anului 2024, au fost compromise.

Totodată, 70% dintre români declară că ar fi dispuși să participe la proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile la nivel local. Cu toate acestea, nivelul de alfabetizare științifică rămâne sub media europeană, indicele României fiind de 4,84, față de 6,72 la nivelul UE.

Apel la acțiune și politici publice

Experții InfoClima România subliniază că datele din 2025 demonstrează caracterul sistemic și cumulativ al schimbărilor climatice și necesitatea integrării informațiilor științifice în politicile publice. Adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt considerate priorități strategice, nu simple opțiuni.

Raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem” a fost elaborat de o echipă formată din 22 de specialiști și oferă una dintre cele mai cuprinzătoare analize recente privind evoluția climei, impactul socio-economic și proiecțiile climatice pentru România.

sursa: Moldpres