Zăpada – aliat sau risc pentru agricultură? Analiza fitosanitară avertizează asupra pericolelor ascunse ale începutului de an

Debutul anului 2026 este marcat de o alternanță accentuată de temperaturi pozitive, ploi și ninsori, un context climatic care pune agricultorii în fața unei dileme majore: zăpada poate funcționa atât ca scut termic protector, cât și ca mediu favorabil pentru agenți patogeni și dăunători. Potrivit unei analize fitosanitare realizate pentru începutul lunii ianuarie, modul în care umiditatea interacționează cu solul neînghețat și cu temperaturile influențează decisiv sănătatea culturilor agricole, transmite MOLDPRES.

Specialiștii subliniază că, deși stratul de zăpadă contribuie la protejarea plantelor împotriva gerului și la refacerea rezervelor de apă din sol, excesul de umiditate și lipsa înghețului pot transforma baza culturilor într-un adevărat incubator de boli și dăunători hibernanți, mai ales într-un an caracterizat de restricții severe privind tratamentul semințelor.

Excesul de umiditate și riscul bolilor fungice

Ploile, lapovița și ninsorile succesive favorizează apariția băltirilor pe solurile grele, unde lipsa oxigenului (anoxia) slăbește sistemul radicular al plantelor. În aceste condiții, fungii de sol precum Pythium și Rhizoctonia se pot instala cu ușurință, iar culturile afectate vor avea o rezistență scăzută la stresul termic din primăvară.

Totodată, precipitațiile pot dispersa sporii patogeni de pe resturile vegetale infectate, cum sunt Septoria spp. sau Helminthosporium spp., către zonele joase ale parcelelor, unde pot apărea focare de infecție ce se vor activa rapid la temperaturi de peste 10–12°C. Umiditatea ridicată combinată cu temperaturi pozitive favorizează și dezvoltarea unor boli criptogamice precum făinarea, septorioza sau rugina, în special în culturile dese.

Zăpada – protecție termică, dar și „capcană” fitosanitară

Stratul de zăpadă este un excelent izolator termic, însă poate deveni un mediu propice pentru anumite boli specifice sezonului rece. Un risc major îl reprezintă mucegaiul de zăpadă (Microdochium nivale), care apare atunci când zăpada se depune pe un sol neînghețat sau pe plante cu masă foliară excesivă. Sub zăpadă se creează un microclimat umed și întunecat, favorabil dezvoltării acestui patogen, capabil să compromită suprafețe extinse de grâu și orz.

Un alt pericol semnificativ este fuzarioza coletului și a rădăcinii, cauzată de complexul Fusarium spp.. Topirea zăpezii pe soluri slab drenate creează condiții ideale pentru instalarea bolii, afectând sistemul radicular și slăbind plantele la reluarea vegetației de primăvară.

Dăunătorii, protejați de stratul de zăpadă

Analiza atrage atenția că zăpada protejează nu doar plantele, ci și numeroși dăunători care iernează în sol sau la baza tulpinilor. Printre aceștia se numără muștele cerealelor (Oscinella frit, Delia coarctata, Mayetiola destructor), gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi), gândacul roșu al rapiței (Entomoscelis adonidis) și gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides).

Stratul de zăpadă menținut pe o perioadă mai lungă previne înghețarea solului la adâncimea de adăpostire a ouălor și larvelor, crescând semnificativ șansele de supraviețuire. În cazul gândacului ghebos, care iernează ca larvă la 10–20 cm adâncime, zăpada permite apropierea de suprafață și reluarea rapidă a atacului imediat după topire.

Recomandări pentru fermieri: ianuarie–februarie 2026

Specialiștii recomandă o strategie proactivă, bazată pe monitorizare și intervenții rapide:

verificarea parcelelor imediat după topirea zăpezii pentru depistarea mucegaiului sau a decolorărilor nodului de înfrățire;

asigurarea drenajului pentru eliminarea excesului de apă și prevenirea asfixierii plantelor;

efectuarea tratamentelor de iarnă în livezi, cu fungicide cuprice, în ferestrele termice favorabile;

evaluarea rezervelor de dăunători prin sondaje în câmp, în special pentru gândacul ghebos și viermii sârmă.

Un semnal de alarmă este tras în contextul toamnei 2025 blânde și al lipsei tratamentelor la sămânță, factori care pot amplifica atacul de Zabrus tenebrioides, mai ales în solele cu monocultură de grâu. Prezența galeriilor mici lângă plante și apariția vetrelor goale în cultură indică un atac activ ce necesită intervenție rapidă.

Deși precipitațiile din acest început de an contribuie la refacerea rezervelor de apă din sol, ele impun o vigilență sporită din partea fermierilor. Specialiștii recomandă consultarea constantă a buletinelor de avertizare ale oficiilor fitosanitare, considerate principalul instrument pentru anticiparea riscurilor și planificarea intervențiilor în ferestrele de vreme favorabilă, astfel încât sezonul agricol 2026 să nu fie compromis încă din iarnă.

sursa: Moldpres