Republica Moldova pregătește o reformă amplă a sectorului feroviar, care va alinia integral infrastructura și serviciile de transport la standardele europene. Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a declarat că în 2026 va fi finalizată reforma structurală a Căilor Ferate din Moldova (CFM), iar procesul de modernizare este axat pe digitalizare, siguranță și eficiență economică, comunică MOLDPRES.
Potrivit lui Bolea, lucrările au început în 2025 și se desfășoară pe două dimensiuni – integrarea cerințelor comunitare și crearea unui nou cadru operațional.
„Modernizarea căilor ferate va fi realizată în totalitate în baza legislației și cerințelor Uniunii Europene, chiar dacă la unele capitole pornim de la nivelul anilor 80–90. Tot ceea ce se face acum se realizează în conformitate cu standardele UE”, a spus vicepremierul.
Conform sursei citate, în prima jumătate a anului 2026, Guvernul va finaliza și reforma instituțională a CFM, care presupune divizarea companiei.
„Va fi creat un operator comercial – CFM Marfă și Pasageri – și va rămâne o entitate separată pentru infrastructură, care nu va fi privatizată și va putea beneficia de subvenții din partea statului. Statul nu poate subvenționa agenți economici privați, dar poate susține infrastructura publică. În bugetul din 2026 sunt deja prevăzute resurse financiare pentru subvenționarea CFM Infrastructură după finalizarea reformei”, a precizat Bolea.
Modernizarea vizează și domeniul tehnic. Sunt prevăzute dotări cu camere cu senzori termici, echipamente GPS și iluminat în puncte strategice, precum și digitalizarea sistemelor operative, ceea ce va contribui la creșterea siguranței feroviare.
„Orice proces de dezvoltare înseamnă, în primul rând, siguranță”, a subliniat oficialul.
Bolea a remarcat că discuțiile la nivel european indică două tipuri de transport cu potențial ridicat: fluvial și feroviar. Republica Moldova se încadrează în această tendință, având două porturi și o rețea feroviară care poate deveni competitivă pe segmentul de mărfuri.
„Transportul feroviar are un viitor economic foarte mare și trebuie dezvoltat cu pași rapizi pentru a recupera restanțele față de regiune”, a conchis vicepremierul.
Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) se confruntă cu o criză financiară profundă de mai mulți ani, rezultată din scăderea constantă a volumelor de marfă transportate și a veniturilor, dar și din lipsa investițiilor substanțiale în infrastructură. Situația s-a agravat semnificativ după declanșarea războiului din Ucraina în 2022, când tranzitul feroviar din și spre Ucraina s-a redus drastic după redeschiderea portului Odesa, ceea ce a determinat o diminuare severă a veniturilor CFM. Ca urmare, întreprinderea a acumulat restanțe salariale care se măsoară în zeci de milioane de lei, iar angajații nu și-au primit salariile la timp pentru perioade îndelungate. În unele filiale, plata salariilor a fost întârziată cu peste șase luni, ceea ce a dus la proteste ale feroviarilor în fața instituțiilor de stat și cereri adresate Guvernului pentru soluționarea urgentă a problemelor financiare. Pe fondul dificultăților financiare, CFM a recurs la măsuri excepționale, cum ar fi trimiterea angajaților în concediu forțat cu plata parțială a salariului și organizarea de licitații pentru a valorifica active vechi, în încercarea de a acoperi cel puțin o parte din obligațiile salariale.

sursa: Moldpres
Comentarii