Reforma „Primării Puternice” în Moldova: prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10

Republica Moldova se angajează într-o reformă amplă a administrației publice locale, un demers strategic prezentat astăzi de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Conceptul făcut public de oficial prevede, printre altele, un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, transmite MOLDPRES.

Buzu a subliniat necesitatea stringentă de a consolida capacitățile administrative și financiare ale primăriilor, pentru a asigura servicii de calitate și un nivel de trai decent pentru toți cetățenii, pregătind totodată țara pentru integrarea europeană.

Provocările actuale: depopulare și servicii deficitare

Prezentând conceptul reformei administrației publice locale, Alexei Buzu a descris o realitate sumbră a administrației publice locale, marcată de depopulare, o bază fiscală redusă și capacități instituționale slabe, în special în primăriile mici.

„Majoritatea primăriilor de la noi din țară sunt prinse într-un cerc vicios al depopulării, al unei baze fiscale reduse, al capacităților instituționale slabe, pentru că administrează afacerile pentru o populație mai mică”, a declarat Buzu.

Acesta a evidențiat impactul direct asupra calității vieții.

„Dacă la nivelul țării numărul de locuitori s-a redus cu 13.9%, la nivelul primăriilor mici, a celor sub 3000 de locuitori, numărul populației s-a redus cu 32%”, a estimat oficialul.

Secretarul general al Executivului a oferit exemple concrete ale deficitului de servicii.

„Din 10 familii care nu au canalizare, 8 sunt în primăriile cu o populație mai mică de 3000 de locuitori. 7 din 10 familii care nu au conexiune la apeduct sunt în primăriile cu un număr al locuitorilor sub 3000. Or, aceste cifre demonstrează că proximitatea față de puterea locală nu este un argument suprem atunci când cetățenii nu au acces la servicii calitative și la un nivel de trai decent”, a menţionat Buzu.

Reforma: o necesitate „de mult întârziată”

În fața acestei realități, Buzu a accentuat caracterul imperativ al reformei.

„Reforma nu este doar necesară, dar este de mult întârziată. Iar orice argument legat de faptul că trebuie să mai așteptăm, după mine personal, este o lipsă de respect față de aleși locali, dar în special față de acei cetățeni care încă în 2026 nu au acces la apă și la canalizare”, a subliniat oficialul.

Consolidarea primăriilor și oportunitatea fondurilor europene

Un obiectiv major al reformei este consolidarea primăriilor prin amalgamare voluntară, un proces esențial pentru a pregăti Republica Moldova pentru accesarea fondurilor de preaderare la UE, disponibile din 2028.

„În Balcani, ponderea veniturilor proprii în acele primării este de trei ori mai mare decât media în primăriile din Republica Moldova. Asta înseamnă că acele primării sunt mai competitive. Noi nu avem acest timp. În 2028, noi vom avea aceste fonduri și de aceea trebuie să ne grăbim, trebuie să facem aceste schimbări, pentru că altfel vom rata o șansă imensă de a aduce cetățenilor noștri un nivel de trai mai bun și servicii calitative”, a avertizat Buzu.

Reforma propune un prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie funcțională și sustenabilă, asigurând că „după alegerile locale generale din 2027, în Republica Moldova nu vom avea nicio primărie care va administra treburi publice pentru cetățeni pentru un număr mai mic de 3000 de locuitori”.

Pentru a încuraja acest proces, Guvernul va tripla stimulentele financiare pentru primăriile care se vor consolida, permițându-le să rezolve probleme esențiale precum conectarea la apă și canalizare.

„Ne bucură foarte mult că până la ziua de astăzi avem 310 consilii locale care au aprobat prima decizie de inițiere a procesului de amalgamare”, a menționat Buzu, exprimându-și „recunoștința și admirația” față de aleșii locali care prioritizează dezvoltarea locală.

Modernizare, transparență și atracția tinerilor în administrație

Reforma vizează și modernizarea funcției publice locale. Buzu a subliniat că „50 la sută de funcționari cu vârsta dincolo de vârsta de pensionare” indică faptul că „funcția publică în primării în consilii raionale nu este una atractivă pentru tineri”. Prin urmare, se propune o structură modernă, cu poziții noi legate de audit, control financiar și interacțiune cu antreprenorii, pentru a atrage profesioniști. Digitalizarea primăriilor, introducerea ghișeului unic și creșterea transparenței sunt alte obiective-cheie.

„Ne propunem să digitalizăm primăriile. Foarte multe procese din primării nu s-au schimbat 25 de ani. Ne propunem să utilizăm această oportunitate a reformei pentru ca să digitalizăm procesele în primării. Asta înseamnă că va crește transparența, va crește integritatea și va crește acuratețea proceselor din primăriile noastre”, a explicat secretarul general.

De asemenea, se va reduce numărul de raioane de la 32 la 10, cu un rol reorientat către dezvoltarea regională, și se va lărgi baza fiscală a primăriilor prin partajarea unor impozite colectate la nivel național, cum ar fi TVA.

„Cu cât efortul de amalgamare va fi mai ambițios, cu atât procentul de partajare va fi mai mare”, a precizat Alexei Buzu.

Instrumente interactive și angajamentul pentru viitor

Pentru a sprijini procesul, Guvernul a lansat două instrumente interactive pe platforma primariiputernice.gov.md: un „amalgamator” pentru vizualizarea scenariilor de consolidare și un instrument pentru monitorizarea execuției bugetare a primăriilor.

„Aceste două instrumente vor oferi mai multă evidență, mai multă înțelegere și va facilita procesul de consolidare, de amendare”, a conchis Alexei Buzu.

Deși recunoaște că „acest proces va fi unul dificil”, secretarul general al Guvernului și-a exprimat speranța că reforma va fi realizată „cu maximă responsabilitate” și „tot timpul în interesul cetățenilor noștri”, pentru a construi primării mai puternice și localități mai dezvoltate în Republica Moldova.

Mâine, 9 aprilie, Alexei Buzu va prezenta conceptul reformei administrației publice locale în plenul Parlamentului.

sursa: Moldpres