Președinta Maia Sandu, în PMAN: „Reforma administrației publice locale este, de fapt, o clacă modernă: mai multe sate care își unesc primăriile pentru a face viața tuturor mai bună”

În Republica Moldova, oamenii s-au adunat mereu ca să-și dea o mână de ajutor. Lucrurile mari se făceau împreună, la clacă. Reforma administrației publice locale este, de fapt, o clacă modernă: mai multe sate care își unesc primăriile într-una singură pentru a face viața tuturor mai bună – cu apă, canalizare, drumuri și servicii moderne. Mesajul a fost transmis astăzi de președinta Maia Sandu la evenimentul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate”, desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), la care participă și premierul interimar al României, Ilie Bolojan, comunică MOLDPRES.

În debutul discursului său, șefa statului a condamnat atacul rusesc cu dronă asupra orașului Galați din România, în care oameni nevinovați au fost răniți. Oficialul s-a adresat premierului interimar al României, Ilie Bolojan.

„Agresiunea Rusiei aduce pericolul războiului în casele noastre și pune în primejdie viețile cetățenilor noștri. Acest război, care durează de patru ani, omoară oameni în Ucraina și nu trebuie să continue sub nicio formă. Vrem pace în Ucraina, vrem pace în întreaga lume. Vrem să discutăm despre dezvoltare, nu despre pericole la adresa suveranității și securității noastre. Vom continua, împreună cu România și cu alte state europene, să ne consolidăm apărarea pentru a ne proteja cetățenii și țara. Vrem să putem vorbi despre proiecte și modernizare, nu despre drone deasupra localităților noastre. De aceea ne întâlnim astăzi aici: pentru a discuta despre progres și bunăstare. Domnule Ilie Bolojan, vă mulțumim pentru susținerea României și pentru sprijinul pe care îl oferiți dezvoltării localităților din Republica Moldova și primarilor noștri”, a declarat Maia Sandu.

Oficialul a mulțumit aleșilor locali pentru munca neobosită în slujba comunităților și pentru curajul de a începe o reformă complicată, de regândire a modului în care localitățile sunt administrate.

„Peste 600 de primării au decis deja să-și unească administrațiile și să colaboreze în beneficiul localnicilor. Mă bucur că mulți dintre dumneavoastră sunteți astăzi aici. Trebuie să recunoaștem că reforma administrației locale pune o presiune mare pe dumneavoastră, pe aleșii locali. Este dificil să alegi să regândești competențele, să reorganizezi structura administrativă, să găsești consens cu vecinii, cu primăriile din jur, și să le explici localnicilor de ce această reformă este necesară, mai ales în contextul unei dezinformări tot mai accentuate”, a afirmat președinta.

Maia Sandu a accentuat că experiența altor state europene arată că structurile administrative mai mari reprezintă o șansă reală pentru modernizare. Astfel, potrivit acesteia, este necesar să avem structuri administrative mai mari și specialiști suficienți pentru a valorifica oportunitățile deschise de procesul de aderare la UE.

„Cu toții înțelegem că negarea realității în care ne aflăm nu este o soluție. Este regretabil că, după trei decenii, Republica Moldova încă are prea multe sate fără apă la robinet, cu drumuri locale impracticabile și cu clădiri publice ale căror acoperișuri curg. Problema nu ține de lipsa dorinței aleșilor locali de a răspunde așteptărilor oamenilor, ci de lipsa resurselor, a specialiștilor și de fragmentarea administrativă. Când am venit la guvernare, am pus în prim-plan dezvoltarea satelor și orașelor noastre. Din 2022, când am lansat cel mai mare program de dezvoltare locală – „Satul European” –, am reparat sute de kilometri de drumuri, am construit peste 1400 de kilometri de apeduct și am modernizat școli, grădinițe și terenuri sportive. Am investit mai mult decât oricând anterior și, totuși, este nevoie de și mai mult și de acțiuni mai rapide. O primărie mai mare are o capacitate financiară mai mare și poate implementa proiecte majore. O primărie mică este nevoită să cheltuie mai mulți bani pentru întreținere și nu mai dispune de suficiente resurse pentru dezvoltare. O primărie puternică adună resursele într-un buget mai mare și poate construi apeducte, stații de epurare și drumuri de legătură între localități”, a spus Maia Sandu.

De asemenea, șefa statului a punctat că fondurile de preaderare la Uniunea Europeană sunt oferite pentru proiecte mari, cu impact regional, implementate de echipe consolidate.

„Ceea ce își doresc cel mai mult cetățenii sunt serviciile moderne. Acestea pot fi organizate mai eficient într-o primărie mare. Managementul deșeurilor, serviciile sociale și digitalizarea sunt mai ieftin și mai ușor de gestionat într-o structură administrativă eficientă. Desigur, pentru a reuși să realizăm aceste obiective, administrația centrală și administrația locală trebuie să asigure două lucruri esențiale: digitalizarea, astfel încât oamenii să aibă cât mai puțină birocrație și cât mai puține drumuri de făcut, și o distribuție corectă a banilor, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, a remarcat Maia Sandu.

Președinta a menționat că Reforma administrației publice locale trebuie făcută împreună, prin discuții extinse, în beneficiul cetățenilor. Astfel, aceasta a îndemnat toți primarii să participe la această schimbare necesară pentru Republica Moldova.

„Este de înțeles îngrijorarea cetățenilor, mai ales că există și voci care răspândesc diferite sperietori pentru a împiedica reforma. Nimeni nu spune că reforma este ușoară. Tocmai de aceea este esențial să lucrăm împreună pentru localitățile noastre, să discutăm diferitele viziuni, să cântărim argumentele și să identificăm cele mai bune soluții. Simpla opoziție nu ajută localitățile. Este nevoie de colaborare și dialog. Îndemnul meu pentru toți este să participe la această schimbare necesară pentru Republica Moldova. Să lucrăm împreună, nu unii împotriva altora, pentru că sunt convinsă că ne dorim cu toții sate și orașe dezvoltate”, a punctat oficialul.

Maia Sandu a povestit despre satul său natal – Risipeni, raionul Fălești, și a subliniat că Reforma administrației publice locale urmărește creșterea nivelului de trai în toate satele și orașele din Republica Moldova.

„Eu m-am născut și am copilărit în Risipeni, raionul Fălești. Nici atunci, nici astăzi, la aproape 50 de ani distanță, nu există apă la robinet în gospodăriile din satul meu. În satul meu de baștină, conform ultimului recensământ, locuiesc 1 246 de oameni. Ei merită apă la robinet, sistem de canalizare, drumuri de legătură și iluminat stradal, așa cum merită toți locuitorii satelor din țara noastră. Și merită aceste lucruri acum, nu peste încă 50 de ani. Este o realitate dureroasă pe care o trăim. Însă nu o privim cu resemnare. De câțiva ani am început să rezolvăm probleme adunate timp de decenii, iar acum am pornit o reformă al cărei obiectiv este creșterea nivelului de trai în satele și orașele noastre”, a adăugat Maia Sandu.

Aceasta a menționat că realizarea Reformei administrație publice locale trebuie să se desfășoare în paralel cu procesul de aderare la Uniunea Europeană.

„Republica Moldova a ratat oportunitatea aderării la UE odată cu alte state din regiune. Am pierdut prea mult timp și nu ne mai permitem să irosim timp prețios. Trebuie să mergem în paralel: să construim administrații europene acasă, în timp ce avansăm în procesul de aderare și atragem fonduri externe pentru dezvoltare. Reforma administrației publice locale nu va îmbunătăți lucrurile peste noapte. Vor urma luni și ani de muncă pentru a construi administrații puternice, pentru a aduce serviciile mai aproape de cetățeni și pentru a realiza proiecte importante de infrastructură. Însă, dacă nu facem reforma, toate aceste lucruri vor rămâne imposibile”, a spus oficialul.

Președinta a punctat că autoritățile trebuie să acționeze pentru a recupera decalajul de dezvoltare față de statele europene și pentru a îmbunătăți condițiile de trai acasă, astfel încât cei care se nasc în Moldova să își dorească să trăiască aici.

„Plecăm de la un adevăr dureros: Moldova are sate frumoase, pitorești, pline de tradiții, dar sate care s-au golit de oameni în ultimele trei decenii, sub ochii noștri. Oamenii au plecat nu pentru că nu își iubesc pământul, ci pentru că s-au săturat să aștepte normalitatea. Suntem datori să aducem normalitatea în localitățile noastre cât mai repede. Le putem realiza pe toate împreună, dacă punem resursele la un loc și investim corect. Uniți, suntem mai puternici. Ne iubim satele și orașele – haideți să le construim împreună un viitor modern și prosper”, a concluzionat Maia Sandu.

Peste 400 de primari din localitățile care au inițiat procesul de amalgamare voluntară, președinți de raioane, membri ai organizațiilor de profil și parteneri externi participă astăzi la evenimentul „Primării Puternice – Localități Dezvoltate”, desfășurat în PMAN.

Evenimentul este dedicat Reformei administrației publice locale și consolidării capacităților administrative. Discuțiile se vor axa pe modul în care autoritățile își propun să construiască primării puternice, capabile să atragă fonduri externe, să implementeze proiecte majore și să ofere servicii bune oamenilor.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a anunțat oficial lansarea procesului de pregătire a reformei administrației publice locale, ca parte a eforturilor de modernizare a administrației și de sporire a calității serviciilor publice oferite populației. Ulterior, au urmat consultări largi pe marginea reformei cu toate părțile interesate, la finalul cărora Guvernul a prezentat conceptul reformei.

Parlamentul a aprobat recent o decizie prin care procesul de amalgamare voluntară a fost simplificat, ca parte esențială a reformei administrației publice locale. Astfel, localitățile care aleg să-și unească administrațiile vor beneficia de stimulente financiare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare locală. Un alt beneficiu al amalgamării este apropierea serviciilor publice de cetățeni - peste 600 de servicii vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic. De asemenea, în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului, astfel încât legătura dintre administrația locală și comunitate să fie menținută.

Până în prezent, au fost aprobate 663 decizii de inițiere a procesului de amalgamare, care vizează 767 de primării, acoperind circa 86% din toate primăriile din Republica Moldova.

sursa: Moldpres